Prietenie

iunie 30, 2009

Eu ii culegeam usor cu buza de jos lacrimile de pe obraz si apoi ii sarutam incet ochiul umed.Poate cel mai intim si mai frumos moment care mi-a fost dat sa-l traiesc vreodata cu cineva.Ma tem ca va fi si ultimul.

A avut loc in urma unei discutii cu cea mai buna prietena, singura persoana care imi cunostea mare parte din suflet. Dupa ani in care am avut o relatie incredibila, am inceput sa o vad cu alti ochi si scarbit de propriile ganduri nu vad alta solutie decat sa ma departez pentru o vreme. Banuiesc ca doi ani vor fi suficienti. Mi-e greu sa cred ca timpul va sterge doar partile urate asa ca nu-mi pun sperante ca dupa doi ani vom putea fi din nou doar noi, “best friends for life”. Ne-am dat viteji cand toti ne avertizau de ce va urma si sunt surprins ca tocmai eu sunt cel care provoaca aceasta situatie.
M-am indragostit de cea mai buna prietena.Vinovat!